Temperaturi primăvăratice în lunile de iarnă
Când ne gândim la anotimpul iernatic, în mintea fiecăruia se conturează o imagine privind posibilului peisaj. Guvernată de propria viziune, această închipuire poate varia radical de la persoană la persoană. Totuși, aproape mereu, se remarcă prezența unui element comun: întinderea albă și sclipitoare ce îmbracă străzile orașului.
În ultimii ani, realitatea s-a distanțat drastic de amintirile pe care le avem de acum 1-2 decenii. Creșterea continuă a temperaturilor a avariat complet peisajul natural, supus unor schimbări de proporții. Viscolele și ninsorile au fost înlocuite de ambianța primăvăratică a zilelor senine, orașele României înstrăinându-se treptat de trecutul lor.
Diferențele meteorologice au devenit din ce mai ce mai izbitoare: recordurile de căldură sunt doborâte constant, înregistrându-se noi temperaturi maxime. Chiar luna ianuarie din anul 2023 deține o asemenea mențiune, cu cea mai caldă zi de 18 ianuarie. Toiul iernii a fost marcat de valori cu mult peste medie în Turnu Măgurele, temperaturile atingând până la 22.5 grade Celsius.
Pentru o conturare deplină a diferențelor atmosferice, putem analiza ascensiunea temperaturilor în Brașov. În urmă cu aproape un secol, pe 25 ianuarie 1942, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din România, de -38.5 grade Celsius. În contrast cu această valoare se regăsesc datele din 2024, când în aceeași zi s-au consemnat a fi 8 grade Celsius.
La momentul actual (martie 2024), Serviciul European Copernicus a publicat statisticile cu privire la iarna meteorologică din decembrie 2023 până în februarie 2024. Datele ne arată că cele 3 luni de iarnă au fost cele mai călduroase înregistrate vreodată la nivel global, iar din perspectiva cifrelor lucrurile sunt într-o situație alarmantă, şi anume că luna februarie 2024 a depășit cu 1.77 grade Celsius media globală specifică acestei perioade.
În zonele mai reci, divergențele pe scară meteorologică cresc riscul inundațiilor. În trecut, multe astfel de incidente au fost cauzate de topirea zăpezii, însă schimbările climatice au generat un nou pericol. Odată cu temperaturile record din timpul iernii, cât mai multe precipitații au început să cadă sub formă de ploaie în loc de zăpadă.
Deși instinctul inițial este de a desconsidera fenomenul, este important să observăm gravitatea sa și efectele pe care acesta le poate avea. Spre deosebire de zăpadă, care se topește treptat, ploaia se scurge rapid în râuri. Astfel, mărește rapid debitul fluvial și intensifică activ probabilitatea inundațiilor de proporții.
Creșterea valorilor meteorologice este remarcată și în cazul precipitațiilor, sporite de atmosfera mai caldă. Pentru fiecare grad Celsius în plus al temperaturii atmosferice, cantitatea vaporilor de apă se mărește cu aproximativ 7%. Precum intesificarea ploilor, și acest fenomen impactează semnificativ pericolul inundațiilor.
Un alt aspect negativ al creșterii temperaturilor se răsfrânge prin topirea stratului de zăpadă în zonele montane și consecințele asupra resorturilor de schi. În ultimii ani, stațiunile din Alpi destinate schiorilor se confruntă cu sezoane prielnice cât mai scurte, ceea ce determină turiștii să se îndrepte spre zone mai friguroase, precum cele scandinave. Așadar, efectele schimbărilor climatice sunt deja proeminente și vor cauza probabil reinventarea sau chiar înlocuirea sporturilor de iarnă.
Modificările anotimpului iernatic generează efecte nocive asupra mediului, departe de puterea noastră de concepere. Precipitațiile extreme, topirea rapidă a zăpezii și revărsările râurilor influențează acerb degradarea solurilor. Fenomenul este concretizat prin alunecări de teren frecvente și modificarea proprietăților fizico-chimice ale solului.
O altă latură a naturii ce suferă de pe urma temperaturilor schimbătoare este biodiversitatea. Viteza schimbărilor climatice afectează multe specii, aceastea eșuând să se adapteze la timp. Cercetătorii remarcă atât diferențe comportamentale, cât și legate de ciclul de viață. Se constată și modificări privind abundența și distribuția speciilor.
În concluzie, ascensiunea meteorologică din lunile de iarnă nu se distinge doar prin lipsa zăpezii și alterarea peisajului specific, ci cauzează efecte mult mai ample și severe. De aceea, este important să conștientizăm complexitatea situației și să înțelegem fermentul activ al dezechilibrului actual natural.
Redactor: Andreea Dobre
Fotograf: Alexandra Grigore
