Anul 2023 – Raport al recordurilor climatice
Din perspectiva schimbărilor climatice, și anume ținând cont de frecvența și intensitatea valurilor de căldură, a incendiilor de vegetație, a fenomenelor de secetă tot mai puternice, anul 2023 a fost declarat oficial cel mai călduros an înregistrat vreodată de la începerea măsurătorilor din anul 1850.
Predicțiile pentru 2023
În anul 2022 predicțiile realizate pentru anul 2023 arătau că probabilitatea ca acesta să fie atât de călduros era minimală, astfel că în 2022 numărul zilelor ce depășea limita de 1.25°C global era de 100 de zile, pe când în 2023 numărul lor a fost de aproximativ 290 de zile și din acest motiv oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă schimbarea bruscă de la un an la altul. O astfel de diferență majoră și bruscă între temperaturile medii ale 2 ani consecutivi nu mai fost observată niciodată până acum.
Realitatea anului 2023
Cu o temperatură medie globală de 14.98°C (cu 0.17°C mai mult decât recordul precedent din 2016), cele mai călduroase 7 luni consecutive (în perioada iunie-decembrie), toate cele 365 de zile ale anului care pentru prima dată au fost la nivel global peste limita de 1.0°C peste nivelurile pre-industriale și aproape jumătate din acestea peste limita de 1.5°C, anul 2023 a depășit temperatura medie a anilor 1850-1900 (perioada pre-industrială) cu 1.48°C (cu 0.02°C mai puțin decât ceea ce s-a stabilit la Acordul Climatic de la Paris din 2015 ca limită absolută).
Ceea ce este mai îngrijorător este că începând cu jumătatea lunii septembrie a anului 2023, la nivel mediu global nicio zi nu a mai scăzut până în prezent sub pragul de 1.5°C și chiar o premieră absolută a avut loc în noiembrie când s-a depășit chiar și pragul de 2.0°C, iar zilele de 17 și 18 ale lunii au ajuns la 2.07°C, respectiv 2.06°C.
Un impact relativ asupra fenomenelor la nivelul planetei l-a avut și oscilația El Niño din zona sudică a tropicului Pacificului, care a exercitat o intensificare zonală a valurilor de căldură și a dus la ridicarea temperaturii medii globale a Oceanului Planetar.
Catastrofele climatice ale anului 2023
Printre recordurile înregistrate se numără și cea mai lungă vară boreală (vara la latitudini de peste 70° N), dar și anul cu cea mai ridicată temperatură de suprafață a zonei arctice. Incendiile de vegetație din Europa au atins un prang fără precedent, cu mult peste media anilor 2006-2022, astfel că în 2023 peste 740.000 ha (7.400 km2) de păduri au ars și ca rezultat au dus la emiterea unor cantități uriașe de CO2, distrugerea unor habitate naturale, dar și blocarea temporară a transporturilor ce ar fi putut evacua mii de oameni blocați de pe insulele afectate. Numărul total de mortalități cauzate de incendiile de vegetație (fără implicația omului) a fost de 320 de persoane, cel mai mare din ultimii 35 de ani. Probleme majore legate de aceste incendii au avut loc în perioada iulie – septembrie în special în zonele mediteraneene, precum Grecia și Turcia, fiind însoțite de secetă extremă.
Anul 2023 în cifre în Europa și România
Timp de 11 luni temperaturile anului 2023 din Europa a fost peste media anilor trecuți la o dată specifică, astfel că iarna 2022-2023 (decembrie – februarie) a fost a doua cea mai călduroasă iarnă, vara a fost a treia cea mai călduroasă vară și toamna a fost a doua cea mai caldă toamnă. Temperatura medie depășită peste nivelul pre-industrial a fost de 1.02°C și reprezintă a doua cea mai ridicată medie anuală după cea din 2020, care a fost cu 0.17°C mai mare.
În România, impactul climatic a fost chiar mai ridicat decât media europeană, astfel că temperatura medie anuală la nivelul țării a fost de 12.51°C, depășind cu 2.3°C nivelurile medii ale perioadei 1900-2023. În timp ce anul 2023 a fost cel mai cald pe care l-am experimentat, următoarea listă prezintă clasamentul celor mai calzi 5 ani din România:
- 2023 → temperatura medie (°C) = 12.51°C (+2.30°C);
- 2019 → temperatura medie (°C) = 12.14°C (+1.92°C);
- 2020 → temperatura medie (°C) = 11.88°C (+1.66°C);
- 2022 → temperatura medie (°C) = 11.77°C (+1.55°C);
- 2015 → temperatura medie (°C) = 11.72°C (+1.50°C).
Emiisiile de gaze cu efect de seră ating cote alarmante
De-a lungul utlimelor decenii tendința de evoluție a cantității globale de emisii de gaze cu efect de seră a fost într-o creștere constantă, fiecare an acumulând mai mult decât cel precedent. Limita sigură până la care concentrația de CO2 globală poate urca este de 350 ppm (parts per million), dar aceasta a fost întrecută deja înainte de anul 1990. În noiembrie 2023 concentrația atmosferică de CO2 depășea 420 ppm, dar valoarea va continua să urce în continuare cu valori record până la sfârșitul iernii emisferei nordice. Explicația variației sezoniere: pe timpul verii valorile scad ușor datorită plantelor care prin procesul de fotosinteză înmagazinează CO2, însă iarna prezența moleculelor de gaz în atmosferă e mai concentrată. În comparație cu 2022, emisiile de CO2 cauzate de incendiile de vegetație a crescut cu 30% în 2023.
Ce ne așteaptă în 2024?
Nimeni nu poate preciza cu exactitate ce evoluție climatică va avea anul 2024, însă științific este de așteptat ca acesta să fie chiar mai cald, fapt determinat în mod special de fenomenul El Niño a cărui intensitate este în scădere și de statisticile care arată că de regulă anul de după anul în care acest fenomen se formează este mai călduros și mai predispus secetei decât cel anterior.
Traversând deja prima lună a anului 2024 un nou record absolut a fost atins, și anume pentru prima dată temperatura medie anuală a 12 luni consecutive a depășit limita ideală de 1.50°C stabilită de țările lumii prin Acordul de la Paris din 2015, atingând +1.52°C, iar asta dovedește încă o dată că eforturile umanității pentru combaterea schimbărilor climatice nu este suficientă. Cu toate acestea, acordul nu a fost încă încălcat, dat fiind faptul că limita stabilită trebuie depășită timp de 20 de ani pentru ca violarea acestuia să fie acceptată, dar în mod predictibil și acest lucru se va întâmpla într-un viitor relativ apropiat dacă nu sunt luate măsuri acum. Pe 25 ianuarie 2024 în localitatea Gavarda din Spania au fost 30.7°C, record de căldură pentru Europa în ianuarie, iar lista recordurilor doar a primei luni a anului nu se oprește aici.
Singuri nu suntem vizibili în fața puterilor mondiale, astfel că este de datoria noastră ca societate să urgentăm o schimbare majoră în modul de evoluție al omenirii și să fim capabili să acceptăm că schimbarea aduce cu sine un stil de viață diferit, cel mai probabil mai dificil, dar un stil care va permite existența speciei umane pe Terra și alte secole de acum în colo.
Redactor: David Popescu
Fotografi: Ioana Mihăilescu, Alexandra Grigore
Statistici și grafice preluate de pe https://climate.copernicus.eu/.
